Fiind prea frumoase să nu fie distribuite le transcriu şi eu mai jos (culese de pe ruxache.ro):
Definiţia pantofarului
1. Pantofarul urcă pe munte după 2 zile de grătăreală în staţiune, ca să vadă şi el ce-i aşa de frumos acolo sus.
2. Pantofarul urcă cu telescaunul/telecabina şi abia apoi merge pe jos. Dacă este pe drumul de întoarcere sigur se va gândi măcar să ia telecabina la vale.
3. Pantofarul începe să se gândească să se întoarcă abia după 2-3 ore de urcat.
4. Pantofarul nu întelege că o sacoşă de rafie este mai rezistentă decât o sacoşă clasică.
5. Pantofarul cară în rucsăcelul de oraş (în caz că are) haine, şi în sacoşă bere.
6. Pantofarul se modernizează luând cu el o valiza cu role în loc de sacoşă.
7. Pantofarul nu ia apă cu el căci nu are nevoie, dar cere după acele 2-3 ore de la turiştii din jur.
8. Pantofarul stă pe un petec de zăpada şi cere apă de la turiştii din jur.
9. Pantofarul, în caz că nu primeşte apă, bea o gură de vodkă de sete.
10. Pantofarul râde de tot ce nu înţelege: de rucsaci “uite, ăla are casa-n spate”, de turişti “uite, e roşu ca moş crăciun”, de brazi “uite, arată ca o ….”, de ciobani “bade, îţi plac oile?” etc.
B(alt)azar 